Clinica Medicală III a devenit bază de învățământ în anul 1949, în fostul Spital Evreiesc. După o perioadă de aproape cinci ani în care activitatea didactică a fost suspendată, în 1953 conducerea clinicii este preluată de prof. dr. Iuliu Hațieganu, responsabil de învățământul postuniversitar de Medicină Internă, care coordonează clinica până în 1959.

În același an este inaugurat corpul principal de clădire, dotat cu amfiteatru propriu. În 1955 se alătură clinicii conf. dr. Octavian Fodor, revenit după o perioadă de patru ani petrecută la Timișoara, acesta conducând clinica până în 1976. Conducerea este preluată ulterior de:

• prof. dr. Dumitru Dumitrașcu (1976–1994)

• prof. dr. Oliviu Pascu (1994–2004)

• prof. dr. Mircea Grigorescu (2004–2009)

• prof. dr. Monica Acalovschi (2009–2011)

• prof. dr. Vasile Andreica (nov. 2011 – mart. 2012)

• din 2012: prof. dr. Marcel Tanțău

Clinica Chirurgie III s-a mutat în actualul complex în 1954, iar din 1974 a beneficiat de o nouă clădire, crescând capacitatea la 160 de paturi. Conducerea clinicii a fost asigurată de:

• conf. dr. Vasile Ilian (1954–1964)

• prof. dr. Cornel Toader (1964–1977)

• prof. dr. Traian Chirilăneanu (1977–1989)

• prof. dr. Sergiu Duca (1990–2001)

• prof. dr. Liviu Vlad (2001–2011)

• din 2011: prof. dr. Cornel Iancu

Dezvoltarea gastroenterologiei la Cluj

Orientarea către gastroenterologie a fost puternic influențată de prof. Iuliu Hațieganu, continuată și dezvoltată de prof. Octavian Fodor, prin introducerea unor explorări moderne:

• endoscopie digestivă superioară

• rectoscopie

• laparoscopie diagnostică

• puncții hepatice tip Menghini

Au fost organizate primele manifestări științifice internaționale în domeniu, precum „Utilizarea Radioizotopilor în Gastroenterologie” și „Fiziopatologia splinei”. Prof. Octavian Fodor a fost președinte al Societății Române de Gastroenterologie, iar la Cluj au avut loc constant întâlniri științifice lunare.

În această perioadă apar lucrări de referință:
Boala ulceroasă (1968), Hepatita cronică (1970), Hepatita virală (1971), Rectocolita hemoragică (1976).
Cercetările privind secreția gastrică și introducerea testului „sondajului nocturn” au avut un impact major. Tot atunci a fost introdus medicamentul Aspatofort, utilizat și astăzi în tratamentul hepatopatiilor cronice.

Sub conducerea prof. Dumitru Dumitrașcu, domeniul continuă să evolueze, apar monografii importante și prima carte românească de endoscopie digestivă (1982). Endoscopia se dezvoltă rapid, fiind realizate primele polipectomii gastrice și colonice și proceduri de hemostază endoscopică.

Dezvoltarea chirurgiei digestive

Chirurgia III obține rezultate remarcabile în:

• chirurgia biliară

• chirurgia pancreatică și hepatică

• chirurgia laparoscopică (unde devine lider național)

Sunt realizate primele colecistectomii laparoscopice, iar ulterior gama intervențiilor laparoscopice se extinde la colectomii, splenectomii și gastrectomii.

Activitatea științifică și colaborarea interdisciplinară

De-a lungul timpului s-a format o adevărată școală de gastroenterologie la Cluj, bazată pe selecția și promovarea pe criterii de valoare. După 1990, colaborarea medico-chirurgicală s-a intensificat prin:

• ședințe săptămânale comune

• unificarea laboratoarelor și compartimentelor

• înființarea compartimentului UPU

Au fost publicate numeroase tratate și monografii de referință în gastroenterologie, hepatologie, chirurgie laparoscopică, ecografie clinică, imunologie și oncologie digestivă.

Apariția Institutului de Gastroenterologie

Cele două clinici au funcționat în cadrul Spitalului Clinic de Adulți până în 2007, când au devenit Spitalul Clinic de Urgență „Prof. dr. O. Fodor”.

Primele demersuri pentru înființarea Institutului de Gastroenterologie au început în 1999. După o perioadă dificilă, institutul a fost reînființat în 2011, beneficiind de sprijin unanim și dezvoltând o colaborare medicală și științifică solidă.

Prof. Dr. Oliviu Pascu